San Lucas 11
TBL1 Tucu bese chenu rnacuê Jesuse lu Diose tucu luhuare, nu chenu ulaxu nú unacuênu lu Diose, tucu bee beneênu uni lunu: âDetá Jesuse, uzeêteê liêiru xa nacuêru lu Diose, tucu nú uzeteê Juan Bautista bee bene, enu uyaquie liêilla. 2 Che uni Jesuse lubeella: âChenu nacuêhua lu Diose uniêhua: Paêru Diose, liêilu enu nzucu liñibe, chiquiê riala nú luêcuru ulaêna lunú leelu. Nu yeêta lunú rnibiyaêlu luru. Aca lunú riuê arquiêlu lu iliulabe quieê tucu nú reca liñibe. 3 Uliêquiê nú daêcuru ye bichia. 4 Uriêi perdona stularu, xne liêiru leêca rriêiru perdona bee bene enu rriêi nú necha neca luru. La tsanaêlu liêiru nú riêiru dula, uriêi elietsa luru para nú la riêiru ye beenú necha neca. 5 Leêca uni Jesuse lubeella: âTe zucuaêahua tunu tucuhua rluêcu tucu bene enu rquieteêhua, nu riña nzeêe ulelaê rulaê niêhua nu ni nzeêe: “Alaê zelalu utsanaê chuna pá chenua, 6 xne uriña inza tucu bene enu rquietea nia, nu nzeêtalla enza istu nu lecalà xi lucua detea aculla." 7 Nu cuaqui bene zeêe liñi niêlla nú nilla: “La riêixiêilu lua nacuêla nia, raêtselá nu raêtsela bee endua leca modo nú zetea para nú biquia lunú rnacuêlu." 8 Pero nia luhua, añinzuca nú la zeteella para nú deteêlla lunú rnacuê bene enu rquieteêlla, pero riêilla juerza nú zeteella para nú deteêlla ye nú secalaêchaê bene zeêe para nú la riêixiaê nzeêe lulla. 9 Enzeêe nia luhua: Unaêcuhua lu Diose che liquiênu luhua lunú rnacuêhua. Ulaênahua liêinu, che llelaêhua liêinu. Uziquieehua lunu nu unaêcuhua lunu che riêi casonu liêihua. 10 Xne bene enu rnacuê nú rnacuê lunu riucu nzeêene, nu enu rlaênae xelaê nzeêene, nu enu siquiee nu rnacuê lunu rriêinu caso nzeêe. 11 ‘Tunu nuêhua enu neca paa, ¿Xieê deteêhua tucu quiee lu enduêhua chenu rnacuê nzeêe pá la? ¿Urre xieê deteêhua tucu beêla lu nzeêe chenu rnacuê nzeêe beela la? 12 ¿Urre xieê deteêhua tucu alacrán chenu rnacuê nzeêe tucu artabechiu la? 13 Tunu liêihua enu necha rriêi, recahua rdeteêhua beenú neca nzeêca lubee lliêñihua, ¡Pero máselá rliquiê Paêahua enu nzucu liñibe EspÃritu Santo lubee bene enu rnacuê lunu! 14 Chenu ulua Jesuse benechiquiê enu uriêi nú lá niaê tucu bene, nu chenu uchiuêu benechiquiê cuaê arquiê bene zeêe, uquixie nú rnilla. Che chiquiê uyanu arquiê bee bene nucuaê, 15 pero nuê bee bene enu uni: âBenequieê rlua benechiquiê arquiê bee bene cuna lunú rnibiyaê bezeêlu enu rnibiyaê lubee benechiquiê. 16 Stucu beei unacuê tucu milagro liñibe lunu para nú riêi beei beyaê tunu neli nú Diose uxeêla liêinu. 17 Pero liêinu nediyaêlaênu xi rriêi beei elliebacuê nu uninu lubeei: âTatse bee gobierno enu la neca tucu necatse rleê saêbeei, leêca esquie bee bene tucu niêi tunu la neca tucu necatse beei rleêe saêbeei. 18 Leêca esquie tunu leêca liêi bezeêlu riêi condrai bee benechiquiê, ¿xa diêya nú rnibiyaêi che? Rnia nucuaê luhua, xne rnihua nú rluaa benechiquiê arquiê bee bene cuna lunú reca bezeêlu. 19 Pero tunu scua necane, ¿ti rliquiê lunú reca bee beneêhua rlua beella benechiquiê arquiê bee bene che? Nia luhua nú leêca liêibeella rni beella nú necha rriêihua elliebacuê. 20 Xne liêá rlua bee benechiquiê arquiê bee bene equie nú reca Diose, nucuaê rlubeê nú nzula lunú rnibiyaê Diose cuna liêihua. 21 ‘Tucu bene enu naaqui nu rluêculla nú acanuê liêilla para nú riêiuculla niêlla, leca modo nú cachiê bee bene steneêlla. 22 Pero tunu nzeêta stucu bene enu naaquilá lulla, che riêi nzeêe ana lulla nu axi nzeêe lunú rluêculla, nú rriêilla elliebacuê nú acanuê liêilla, nu leêca axi nzeêe ye bee steneêlla. 23 ‘Bene enu la nzu chua rriêi condra nzeêe liêá, nu bene enu riêi nú la quieteê bee bene liêá, rriêi nzeêe nú rleêe saê bee bene. 24 ‘Chenu xiuêu tucu benechiquiê arquiê tucu bene, enzei bee luhuare elu nebichi rlaênai elu tsulachii. Nu chenu la llelaêi elu tsulachii, che rriêi elliebacuê: “Mejora benchilaê zecaa elu uchiuêa." 25 Nu chenu benchilaê zecai, llelaêi arquiê bene elu uchiuêi xi neca liñi tucu niêi nú nelucuê nu rnaa nzeêcae. 26 Chequie nze tucui se achi benechiquiê enu másela necha rriêi luquela liêi, nu chuêu ye beei arquiê bene zeêe. Che masescaêlá necha aca bene zeêe lunú necalla huaêtu 27 Diqui nú rni Jesuse bedichiaê cuaê, leta bee bene zeêe ubixialà tucu unaêa nu unilla: â¡Ãia nza lu cuendaê unaêa enu ullaana liêilu nu uriêi ruêcu liêilu! 28 Pero ucuaqui Jesuse nú uninu: â¡Maselá ñia neca lu cuendaê bee bene enu rieneê Stichiaê Diose nu sucuê nú rninu! 29 Ullaêcaêla huaxi bee bene elu nzu Jesuse, nu uquixienu uninu lubeei: âBee bene enu nucuaêa lu iliulabe quieê necha rriêi beei nu rnacuê beei tucu milagro lua, pero la riaêa niêtucu milagro lubeei, xne nediyaêlaêbeei milagro nú unga lu profeta Jonás. 30 Tucu nú unga Jonás tucu seña lubee bene NÃnive, leêca scua liêá Bene enu uxeêla Diose aca tucu seña lubee bene enu nucuaêa nee. 31 Bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuendaê bee bene, chequie unaêa enu unibiyaê lu iliu nú lee sabá huañi zecalla nu nilla nú riala bee bene enu nucuaêa nee castiya nú deteê Diose. Xne liêilla uchiuêulla enza istu, nu ubeêtalla para nú ubeneêlla lunú reca arre Salomón. Nu liêá Jesuse enu nzu cuna liêihua, másela neca equia luquela arre Salomón. 32 Leêca huañi zeca bee bene enu ucuaêa eyeche NÃnive bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuendaê bee bene enu nehuañi nee, nu ni bee bene NÃnive nú bee bene enu nehuañi nee riala beei castiya nú deteê Diose. Xne bee bene eyeche NÃnive uzucuêbeei nú uni Jonás chenu unilla lubeei nú huañi beei tucu nú niarquiê Diose. Nu liêá Jesuse enu nzu cuna liêihua másela neca equiea luquela Jonás. 33 ‘Lecati quieêe quii tucu quinqué nu tsullae elu aêchiê, urre tsacuêlla tucu caja equiee. Pero zucune elu ayaa para nú duê llieêe lubee bene enu chuêu zeêe. 34 Iêculuaêahua neca xi neca ellieêe lu cuerpoêahua, tunu rriaêahua lunú neca nzeêca diqui cuerpoêahua nuê ellieêe. Nu tunu rriêahua nú necha neca, diqui cuerpoêahua neca xi neca tucu elu natsacabe. 35 Ubiêya liêilu para nú la chenu iêcululu liêilu inziu nú necha neca. 36 Tunu la riêi cuerpoêahua niê temeê nú necha neca, che neca cuerpoêahua xi neca tucu quiê quinqué nú rduêllieêe. 37 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubeei, tucu fariseo uzeneê Jesuse para nú chanu acununui eta niêi. Chenu uyuêunu liñi niêi chu uzucunu lu mexa. 38 Nu chiquiê uyanu arquiê fariseo zeêe nú ne naa Jesuse ante nú acunu tucu nú neca costumbreê beei. 39 Pero uni Jesuse lui: âLiêihua necahua xi neca bee vaso cuna bee pliato nú neyequie diêchi, xne rlubeê nú neca nzeêcahua diêchiquie pero liñirquie nuê nú necha neca nu necahua huanaê. 40 ¡Chiquiê nziti arquiêhua! ¿Xieê la riêihua beyaê nú leêca liêi Diose enu urecheê beêlaêhua urecheê arquiêhua la? 41 Uriêihua elietsa lubee bene enu lecalà xi luêcu, para nú scua lubeê nú neli nzeêcahua. 42 ‘¡Cueêhua bee fariseo!, liêihua rdeteêhua diezmo bee huañi nú neca menta, cuna rruda nu ye nú racu bee bene. Rdeteêhua nucuaê lu Diose tucu nú rnibiyaê ley nú riala riêihua, pero la riêihua tucu nú neli neca lubee bene, nu la riêi casohua elusecaê Diose. Uriêihua caso elu secaênu nu la tsanaêhua nú deteêhua lunú rdeteêhua lunu. 43 ‘¡Cueêhua bee fariseo!, xne riuê arquiêhua sucuhua liñi indu lu xleta elu sucu bee bene enu mase neca equie, nu riuê arquiêhua nú chiquiê luêcu bee bene ulaêna luhua ante huaxi bee bene. 44 ‘¡Cueêhua bee ulaxcuela enu reca leyê Moisés cuna bee fariseo, xne la riêihua tucu nú rnihua! Liêihua necahua xi neca bee eluhua nú la lañiê bee bene, nu la riêi beei beyaê chenu rtaê beei equie bee eluhua zeêe. 45 Nu ucuaqui tucu ulaxcuela enu reca leyê Moisés nú uni: âMaestro, chenu rnilu bee bedichiaê cuaê leêca nuu luru rnilu scua la. 46 Pero uni Jesuse lubeei: â¡Leêca cueêhua bee ulaxcuela enu reca leyê Moisés! Xne rnibiyaêhua nú riêi bee bene lunú neriñaê riêi beei, nu niê temeê la niarquiêhua riêihua elietsa lubeei para nú riêi beei tucu nú niarquiêhua. 47 ‘¡Cueêhua! Xne sucheêhua equie bee eluhuaê bee profeta enu unguuti bee beneêhua huaêtu. 48 Scua rriêi bee bene beyaê nú neca tucu necatsehua lunú uriêi bee beneêhua huaêtu. Liêibeei unguuti beei bee profeta zeêe, nu liêihua urecheê nzeêcahua equie bee eluhuaê beella. 49 ‘Enzeêe equie nú reca Diose uninu: “Liêá xeêla bee profeta cuna bee apóstoles, nu úti bee bene texcuaêa beella, nu riêi condra bee bene téxcuaêa beella." 50 Chequie bee bene enu nehuañi nee, deteê Diose castiya liêibeei equie cuendaê reneê bee profeta nú uriêchia hasta chenu uquixie iliulabe. 51 Hasta reneê Abel nu hasta reneê ZacarÃas enu unguuti beei labe eliêyaê indu llene Jerusalén. Nia luhua nú bee bene enu nehuañi nee, liêibeei ixiu beei equie nú unguuti bee beneê beei bee benecuaê. 52 ‘¡Cueêhua bee ulaxcuela enu reca leyê Moises!, xne la zelahua nú riêi bee bene beyaê xa riala riêi beei para nú aca beei bee beneê Diose, nu niê liêihua la riêihua nú acahua bee beneê Diose, nu rcahua nú aca bee bene enu niarquiê nú aca bee beneê Diose. 53 Chenu uni Jesuse bee bedichiaê cuaê, bee ulaxcuela enu reca leyê Moisés cuna bee fariseo chiquiê ulee beei lunu, nu uquixie beei unidichiaê beei huaxi nú unidichiaê beei lunu. 54 Uriêi beei preo liêinu para nú llelaê beei tucu nú ricuêquiya beei liêinu.
