Los Hechos 7
TBL1 Chequie uleêya enu máse neca equie nu rnibiyaê lu ye bee uleêya unidichiaêlla lu Esteban nú unilla: â¿Xieê neli nú scua unilu la? 2 Nu uni Esteban: âLiêihua bee usticia cuna yehua bee bene enu nucuaêa caêa, uzuêcuê diacahua nú nia luhua. Diose liñibe ulubeêlunu lu Abraham beneêahua enu udetela, chenu uzuculla lu iliu Mesopotamia, ante nú chálla zuculla lu eyeche Harán. 3 Nu uni Diose lulla: “Utsaêna lachilu cuna ye bee saêlu, nu uquia luyuu nú lubea lulu." 4 Chequie uchiuêu Abraham lu iliuê bee bene Caldea, nu uyacuaêa beella lu eyeche Harán. Nu chenu unguti paêlla, che uni Diose lulla nú yeêtalla zuculla luyuu elu nucuaêahua hasta nee. 5 Pero chenu uriña Abraham caêa, lá deteêscaê Diose niê temeê yuu lulla, pero ucuaqui uênanu nú deteênu yuu zeêe lulla. Chequie chenu atilla, aca iliu zeêe iliuê bee lliêñilla, añinzuca nú chenu uni Diose scua lá luêcuscaê Abraham lliêñilla. 6 Nu leêca uni Diose lu Abraham, nú bee lliêñilla enu nzeêta enza luquielá checuaêa beei xi neca bene rene lu stucu nación, elu riêi bee bene nú juerte riêibeei riñaê nu nehuana zeca beei zeêe diqui tacu ayuêu lana. 7 Pero leêca uni Diose lu Abraham: “Liêá detea castiya bee bene enu riêi nú juerte riêibeei riñaê. Cheelá chiuêu beei lu nación zeêe, nu luêcu beei ulaêna lua luhuare quieê." 8 Nu chenu uni Diose lu Abraham, utsaênanu stichiaênu nú quiee seña elunecachiêlla cuna beelá bee niyu. Enzeêe chenu ungula enduêlla Isaac, nu chenu ulluêcui tucu xmana uquieêella seña elunecachiêi. Leêca esquie uriêi Isaac cuna enduêlla Jacob. Nu leêca esquie uriêi Jacob cuna chiêchiucu bee enduêlla enu unga bee beneêahua enu udetela. 9 ‘Bee lliêñi Jacob, enu unga bee beneêahua enu udetela, liêibeella uya arquiêbeella lu bichi beella José. Chequie ungüiti beella liêilla lubee bene enu unguyaê liêilla Egipto. Pero né tsanaê arquiê Diose José, 10 nu Diose uriêi elietsa lulla lu ye nú nehuana ulleêcalla, nu leêca uriêinu elietsa lulla para nú uzeca Faraón arre Egipto liêilla, nu uriêi arre Faraón nú ungalla gobernador Egipto, nu unibiyaêlla lu ye bee steneê arre zeêe. 11 ‘Chequie chenu unga biña lu nación Egipto cuna Canaán, chiquiê nehuana ulleêca bee beneêahua enu udetela nu ulaxu nú udacu beella. 12 Pero chenu ungabiyaê Jacob beneêahua enu udetela nú nuê trigo Egipto, uxeêlalla bee llianaêlla nzetsi beei trigo bese rlu zeêe. 13 Nu chenu uya beella bese rrucu, udixiuleêe José nú necalla bichi beella, nu scua ungabiyaê arre Faraón nú ti neca bee beneê José. 14 Chequie uxeêla José resuna nú yeêta paêlla Jacob cuna ye bee beneêlla para nú cuaêa beella Egipto, nu neca beella setenta y cinco bee bene. 15 Scua unga nú uya zucu Jacob Egipto. Zeêe ungutilla, nu leêca zeêe unguti bee beneêahua enu udetela. 16 Chenu udete tiembu, che unguyaêbeella artaê bee beneêahua enu udetela, nu uya caêchiê beellae eyeche Siquem, liñi eluhua nú utsi Abraham lubee llianaê bene enu lee Hamor eyeche Siquem. 17 ‘Chenu nzeêta lluêcula tiembu nú aca tucu nú ucuaqui uêna Diose lu Abraham, chiquiê udala bee saêahua enu neca bee bene Israel Egipto. 18 Chequie bee bichia zeêe uquixie nú rnibiyaê stucu arre Egipto enu lá chulu José. 19 Nu arre quieê ucuaênalla nú uriêilla nú nehuana ulleêca bee beneêahua enu udetela. Unibiyaêlla nú utsiêqui bee beneêahua bee enduê niyuê beella enu ungula inza reêcu Nilo para nú atibeei. 20 Tiembu zeêe ungula Moisés. Nu chiquiê ñia riuê arquiê Diose enduê quieê, nu uriêiucu bee paênu liêinu diqui chuna guu. 21 Chenu uriña bichia nú utsanaê arquiêbeella liêinu, leêca liêi xinchiuêcu arre Egipto ullelaê liêinu nu uriêi ruêcunchu liêinu xi neca enduênchu. 22 Nu unga Moisés ye nú reca bee bene Egipto, nu chiquiê neca equie lunú rnilla cuna lunú uriêilla. 23 ‘Chenu nza Moisés chiuêa lana, uduê arquiêlla nú nzebiêyalla bee saêlla enu neca bee bene Israel. 24 Nu chenu ulañiê Moisés nú riñi tucu bene Egipto tucu bene saêlla. Unganuêlla bene zeêe, nu unguutilla bene Egipto zeêe. 25 Uriêi Moisés elliebacuê nú nediyalaê bee bene Israel nú equie cuendaê liêilla tsilaêa Diose liêibeei lubee bene Egipto, pero la riêibeei beyaê nucuaê. 26 Stucu bichia, ulañiê Moisés chiucu bee bene Israel nú rliu beei, nu niarquiêlla nú laalla liêibeei, nu unilla lubeei: “Tucutse saêhua, ¿xinu rliuhua?" 27 Chequie tucu bene enu rliu zeêe, utsiêñai Moisés nu uni lulla: “¿Ti uliquiê elurnibiyaê lulu para nú nilu luru? 28 ¿Xieê niarquiêlu nú útilu liêá tucu nú unguutilu bene Egipto necaê la?" 29 Chenu ubeneê Moisés nucuaê, uyecaxuêulla nzalla lu iliu Madián. Zeêe uzuculla xi neca bene rene, nu uchialla zeêe nu uluêculla chiucu enduê. 30 ‘Chenu udete chiuêa lana, lu dañi achi elu lecalà ti nucuaêa, axu dañi nú lee SinaÃ, ulubeêlu tucu ángeleê Diose lu Moisés lu quii nú rulu lu tucu aca llaêna. 31 Chequie nzenu arquiê Moisés chenu ulañiêlla quii zeêe, nu chenu nzebicalla para nú lañiê nzeêcalla nucuaê, nu ubeneêlla chi Diose nú uni lulla: 32 “Liêá neca Dioseê bee beneêhua enu udetela Abraham, Isaac, cuna Jacob.” Nu uquixie Moisés nú recatseêtseêlla nú xiquilla, nu né laca arquiêlla nú abiêyalla lu quii zeêe. 33 Chequie uni Diose lulla: “Uhua luculu, xne luhuare elu nzulu necachine. 34 Liêá rlañi nzeêca lunú xa nehuana seca bee benea enu nucuaêa Egipto, nu rienea lunú xanabitsi beella, enzeêe ulaca para nú tsilaêa liêibeella lubee nucuaê. Utee, ne xeêla liêilu Egipto." 35 ‘Añinzuca nú né zucuêbeella lunú uni Moisés lubeella, aêla unibeella lulla: “¿Ti uliquiê elurnibiyaê lulu para nú niarquiêlu nilu luru?”, pero equie cuendaê ángele enu ulubeêlu lulla lu aca llaêna nú rulu zeêe, Diose udeteê elurnibiyaê lulla, nu uxeêlanu liêilla para nú riêilla elietsa lubeella nú chiuêu beella Egipto. 36 Nu Moisés neca enu uhua bee beneêahua enu udetela Egipto, uriêilla bee milagro zeêe, nu leêca uriêilla bee milagro lu inzatuê nú lee inzatuê neluu, cuna lu dañi achi elu unzee beella diqui chiuêa lana. 37 Nu leêca liêi Moisés quieê uni lubee bene Israel: “Diose cañi tucu bene enu aca tucu profeta letahua, tucu nú ucañinu liêá. Zuêcuhua stichiaê profeta quieê." 38 Nu chenu nzu Moisés cuna bee beneêahua enu udetela lu dañi achi, liêilla necalla enu uni ángeleê Diose lu equie dañi nú lee Sinaà para nú unilla Stichiaê Diose lubeella. Nu bedichiaê cuaê neca nú utsaêna beella luaêahua hasta nee. 39 ‘Pero bee beneêahua enu udetela né zucuêbeella nú uni Moisés, nu lá niarquiêbeella nú anibiyaêlla lubeella, aêla niarquiêbeella nú benchilaê zeca beella Egipto. 40 Nu unibeella lu Aarón: “Urecheêe bee diose enu zuculu luaêahua; xne la riaêahua beyaê canza Moisés enu uhua liaêahua Egipto." 41 Chequie urecheê beella tucu becerro enu unga dioseê beella, nu unguuti beella nañi uêna lu becerro zeêe, nu uriêi beella tucu eliñi lunú ñia nzu arquiêbeella nú urecheê beella becerro zeêe. 42 Che utsanaê arquiê Diose liêibeella, nu utsanaênu nú rdeteê beella ulaêna lu bichia cuna lu guu cuna lubee enu nchiucuê liñibe. Xne scua niquie lu ichiê Stichiaê Diose nú uquieêe bee profeta elu rni: Bee bene Israel, ¿xieê unguutihua bee nañi lua xi neca uêna, diqui chiuêa lana nú ucuaêahua lu dañi achi la? 43 Pero aêla uluêcuhua ulaêna lu dioseêhua enu lee Moloc enu nzucu liñi carpa nú necacheê iti, cuna belaa dioseê Renfán, bee diose enu leêca liêihua urecheêhua para nú luêcuhua ulaêna lu. Enzeêe xeêla liêihua elu máse istu Babilonia. 44 ‘Nu chenu ucuaêa bee beneêahua enu udetela lu dañi achi, uluêcu beella tucu niêi iti nú unga induêbeella elu uducheê beella leyê Diose. Indu quieê ungacheê tucu nú unibiyaê Diose lu Moisés, chenu uninu lulla nú recheêllae tucu nú ulañiêlla. 45 Bee beneêahua enu udetela uyaênanu beella induquieê chenu unguti Moisés, nu chenu uyaêna Josué luhuareê Moisés che uriñayu beella indu quieê luyuu elu uriñabeella, chenu uriêibeella xuu lubee bene eyeche Canaán equie yuu, nu Diose uriêi elietsa lubeella nú uyaênanu beella yuu zeêe. Scua uluêcu beella indu quieê hasta bichia nú uquixie nú unibiyaê arre David. 46 Diose uzeca arre David, nu niarquiêlla nú recheêlla tucu indu para liêinu enu neca dioseêahua, liaêahua enu neca bee bene Israel. 47 Pero arre Salomón neca enu urecheê induê Diose. 48 Añinzuca nú la zucu Diose liñi indu nú urecheê bee bene tucu nú uni profeta chenu unilla: 49 Liñibe nzucuaêa rnibiyaêa, nu luyuu neca elu nzu eêya. ¿Xa rnaa niêi nú recheêhua para liêá? ¿Nu xa rnaa luhuare elu tsulachia? Xne leêca liêá urecheêa ye bee nucuaê, âuni Diose. 51 ‘Pero liêihua âunilá Esteban lu beellaâ chiquiê nziti arquiêhua, nu la zucuêhua nú rni Diose. La riêi casohua EspirÃtu Santo. Tucu nú uriêi bee beneêhua enu udetela. 52 Bee beneêhua enu udetela xitse uriêinu beella ye bee profetaê Diose, hasta nú unguuti beella bee profeta enu udixiuleêe nú riña liêinu enu rriêi tucu nú neli neca, nu nee nú ubeêtanu, udeteê cuendahua liêinu lubee bene, nu unibiyaêhua nú ungutinu. 53 Añinzuca nú uyucuhua ley nú uliquiê bee ángeleê Diose luhua, pero lá zucuêhuane. 54 Chenu ubeneê bee bene zeêe nucuaê, chiquiê ulebeei nu tuêna racu xaê laya beei nú rlee beei lu Esteban. 55 Pero chiquiê nzu EspirÃtu Santo cuna Esteban, chenu ubiêyalla enza liñibe ulañiêlla ellieêe elu nzucu Diose, leêca ulañiêlla nú nzulà Jesucristo cueêtse Diose chubee. 56 Chequie uni Esteban: â¡Ubiêyacuruhua! Rlañia nú naêla liñibe, nu leêca rlañia nú nzulà Jesucristo cueêtse Diose chúbee. 57 Pero chenu ubeneêbeei nú uni Esteban scua utsacuê beei diaca beei, nu juerte urixialibeei nú nze naêtse beei Esteban. 58 Che uhuabeei liêilla ruêu eyeche zeêe para nú útibeei liêilla cuna quiee, nu tucu niyu eêne enu lee Saulu uriêi ucu xucu beei. 59 Nu diqui nú rduêbeei quiee Esteban, unilla lu Diose: âPaa Jesuse uyucu espÃritua. 60 Che chu utsulliquilla nu juerte rixialilla nú unilla: âPaa Jesuse, la duê cuendalu dula nú rriêinu bee benequieê liêá nee. Chenu ulaxu nú uni Esteban scua, chu ungutilla.
