Menu

Los Hechos 21

TBL

1 Zeêe utsaênaru liêibeella, nu uyuêuru liñi barco nu nzaêalíru enza lee Cos tucu yuu nú netse lu inzatuê, nu stucu bichia uriñaru elu lee Rodas lu stucu yuu nú netse lu inzatuê, nu zeêe chu nzaêaru eyeche nú lee Pátara. 2 Nu eyeche zeêe uchuêuru tucu barco nú nza enza Fenicia, nu uyuêuru liñi barco zeêe. 3 Chenu nzaêaru che enza cueêtseru chubeca ulañiêru yuu nú lee Chipre nú netse labe inzatuê, nu nzaêaru enza Siria. Nu lunú rquiêña nú laca beenú nuyaê barco eyeche Tiro. Che uyuêuru eyeche zeêe, 4 zeêe uchuêuru bee bene eyeche zeêe enu nzeli arquiê Jesucristo, nu ulluaêaru cuna liêibeella zeêe achi bichia. Nu bee benequieê equie cuendaê Espíritu Santo ungabiyaêbeella lunú zeca Pablo Jerusalén che unibeella lu Pablo nú la challa zeêe. 5 Pero chenu ulluêcuê achi bichia, che uchiuêuru eyeche zeêe. Ye beella cuna bee unaêbeella cuna bee enduêbeella uyatuinza beella liêiru hasta ruêu inzatuê ruêu eyeche zeêe, nu ruêu inzatuê zeêe utsulliquiru nú unacuêru lu Diose. 6 Che uniru lubeella nú nziaêaru nu uyuêuru liñi barco, nu che ubenchilaê beella niêbeella. 7 Chenu uchiuêuru eyeche Tiro uyaêaru Tolemaida, zeêe ulaxu nú seeru barco, leêca uyaniru lubee bene enu nzeli arquiê Jesucristo eyeche zeêe, nu ulluaêaru cuna liêibeella tucu bichia. 8 Stucu bichia, Pablo cuna liêiru enu nelluaêanuru liêilla uchiuêuru Tolemaida nu nzaêaru eyeche Cesarea, nu uyaêaru niê Felipe enu rixiuleêe stichiaê Jesucristo. Felipe quieê neca lu achi bene enu uyañi para nú ritsiê beella lunú riala ritsiê beella lubee bene enu seca elitsi, nu uyaênaru niêlla. 9 Felipe quieê rluêculla tacu xinchiuêculla enu lá chia nu neca beenchu profetaê Diose. 10 Nu necala huaxi bichia nú nelluaêaru niê Felipe, chenu uriña tucu bene enu lee Agabo zeêe, liêilla leêca necalla profetaê Diose nu nzeêtalla enza Judea. 11 Chenu uriñalla unaêtsella sinchiuê Pablo nu ullicaêcuullae cuchiuêlla cuna yalla nu unilla: âEspíritu Santo unilua nú Jerusalén bee bene Israel singuie llicaêcuu beei bene enu neca steneê sinchiu quieê nu deteê cuenda beei liêilla lubee bene enu la neca bee bene Israel. 12 Chenu ubeneêru nucuaê, liêiru cuna bee bene zeêe uziquieru lu Pablo nú la chálla Jerusalén. 13 Pero ucuaqui Pablo nú unilla: â¿Xinu runaêhua nu rriêihua nú nehuana nzu arquia? Para liêá lecaxi riêi mase llicaêcuu bee bene liêá, nu mase uti bee bene liêá Jerusalén equie cuendaê Jesucristo enu rnibiyaê. 14 Nu lunú lá riêiru ana nú la challa, lá riaêru juerza liêilla unitsiaru lulla: âAcatsia nucuaê tucu nú niarquiê Diose. 15 Chenu udete bee bichia zeêe, uquieneru nu chu nzaêaru Jerusalén. 16 Nu nzenuru chiucu chuna bee bene Cesarea enu nzeli arquiê Jesucristo, liêibeella unguyaê beella liêiru elu uyaênaru niê tucu bene Chipre enu lee Nasón, nu necala huaxi tiembu nú nzeli arquiêlla Jesucristo. 17 Nu bee bene Jerusalén enu nzeli arquiê Jesucristo, chiquiê ñia utsu arquiêbeella uyucu beella liêiru. 18 Stucu bichia uyanuru Pablo uyabiêyaru Jacobo, zeêe nucuaêa ye bee bene enu rnibiyaê lubee beneê Jesucristo. 19 Chenu ulaxu nú uriêiru saludar liêibeella chu udixiuleêe Pablo lubeella lu ye nú uriêilla lubee bene enu la neca bee bene Israel equie poderê Diose. 20 Chenu ubeneê beella nucuaê, unibeella bedichiaê nzeêca lu Diose. Chequie unibeella lu Pablo: âLiêilu nediyaêlu nú leta bee bene Israel huaxi beella nzelíla arquiêbeella Jesucristo, nu ye beella rni beella nú rquiêña nú riaêahua tucu nú rnibiyaê leyê Moisés. 21 Liêibeella ubeneêbeella nú liêilu seteêlu bee bene Israel enu la nucuaêa Israel, nú la riêi beella caso leyê Moisés, nu rnilu nú la quiêña quiee seña nú rquiee bee bene Israel bee enduê beella, leêca la quiêña nú chequie beella costumbreaêahua. 22 Neequie, ¿xi riala nú aca? Liêibeella itá yeteêsaê beella chenu yeneê beella nú uriñalálu. 23 Enzeêe máse neca nzeêca nú riêilu singuie: Nucuaêa tacu niyu letaêahua nu rquiêña nú tsaêalubeei tucu nú ucuaqui uêna beei lu Diose. 24 Uyanubeei nu riêihua tucu nú rnibiyaê ley para nú lecaxi náhua lu Diose, nu ixiulu para nú recuê equie beei, scua riêi ye bee bene beyaê nú sucuêcálu tucu nú rnibiyaê ley nu la neli nú ubeneêbeella lu cuendaêlu. 25 Nu bee bene enu la neca bee bene Israel enu nzelila arquiê Jesucristo, uquieêelaru tucu carta lubeella nú la chenu xeêtaê arquiêbeella lu cuendaê leyê Moisés. La quiêña nú acu beella bee uêna nú rricuê bee bene lunú nzeli arquiêbeella nú neca diose, nu la acu beella rene, niê beêlaê bee nañi enu la tiêchia rene chenu rati, nu la riêi beella eluhuexe. 26 Chequie unguyaê Pablo dacu bee niyu zeêe, nu bichia rrucu uriêi beella tucu nú rnibiyaê leyê Moisés nú riêi beella para nú lecaxi nábeella lu Diose. Che uyuêu beella liñi Indu llene Jerusalén para nú udixiuleêe beella lu uleêya nú xunga elluêcuê nú riêi beella tucu nú rnibiyaê ley bichia nú rquiêña nú uyaê cada tucua beella tucu nañi nu atií xi neca uêna lu Diose. 27 Chenu nze lluêcula achi bichia nú rquiêña nú riêi beella tucu nú rnibiyaê ley, chequie chiucu chuna bee bene Israel enu nzeêta enza Asia ulañiê beei Pablo liñi Indu llene Jerusalén nu utsureche beei nu unaêtse beei liêilla, 28 nu rixiali beei nú unibeei: â¡Bee bene Israel, uriêihua elietsa! Benequieê neca enu enzee catse seêta bee bene Israel cuna induaêahua cuna nú rni nucuaê nú la riêi bee bene tucu nú rnibiyaê leyêahua, nu la necane nucuaêtsia, leêca uduêla nucuaê bene griego liñi induaêahua nu rriêila nucuaê induaêahua xi neca tucu luhuare nú la zibiê nu necane tucu luhuare elunecachi. 29 Unibeei scua xne lunú ulañiêbeei nú enzee Pablo eyeche zeêe cuna tucu bene Efeso enu lee Trófimo, chequie uriêibeei elliebacuê nú uyanu Pablo benequieê liñi indu zeêe. 30 Chequie utsureche ye bee bene eyeche zeêe, nu uriña xuêu beei unaêtse beei Pablo, nu uxaê beei liêilla uhua beei liêilla liñi indu zeêe, nu chu utsacuê xuêu beei ruêu puerta indu zeêe. 31 Yamero uti beei Pablo, chenu uriña resuna lu comandante enu rnibiyaê lubee sundado, uyaniêbeei nú sureche ye bee bene Jerusalén. 32 Che yexetsia uyetesaê bee sundado cuna bee capitañi nu xexuêu beei uya beei elu neyeteêsaê bee bene zeêe. Chenu ulañiê beei nú uriñayu comandante zeêe bee sundado, che utsuxe beei nu lá iñiaê beei Pablo. 33 Chu uyabica comandante zeêe nu unaêtsella Pablo, nu unibiyaêlla nú uyacaêcuu Pablo cuna chiucu cadena, nu unidichiaê comandante zeêe tilla nu xi uriêilla. 34 Pero texcuaêa bee bene zeêe urene urixialibeei nu texcuaêa beei urene rixiali nu lunú rixiali beei scua, lá riêi comandante zeêe beyaê xi rnibeei, che unibiyaêlla nú unguyaê bee sundado Pablo liñi cuartel. 35 Chenu uriña beella lu escalera cuartel zeêe, uricuê bee sundado zeêe Pablo ruêu xcuu beei equie nú chiquiê nelachi bee beneañi zeêe, nu nzequiee beei liêibeella; 36 nu ye bee beneañi zeêe rixiali beei nú unibeei: â¡Uti nucuaê! 37 Chenu necala nú nzechuêu beella cuna Pablo liñi cuartel zeêe, unidichaêlla lu comandante zeêe: â¿Nuê modo nia lulu lleênala? Nu ucuaqui comandante zeêe â¿Xieê recalu rnilu griego la? 38 ¿Xieê laca liêilu bene Egipto enu uriêi condra gobierno, nu chu unguyaêlu tacu mili bee beneêlu enza lu dañi achi, liêibeei enu unguuti bee bene la? 39 Che uni Pablo lu comandante zeêe: âLiêá neca bene Israel, liêá ungula eyeche Tarso nú nchiñi lu estado Cilicia, tucu eyeche nu neca equie nu lleêna lu iliu zeêe. Uriêi faura uzela nú nia lubee benequieê. 40 Chequie uzela comandante zeêe nu utsuli Pablo lu escalera zeêe, nu uriêilla seña cuna yalla lubee bene zeêe nú zaca beei. Nu chenu uzaca beei unilla hebreo lubeei nú unilla:

Everything we make is available for free because of a generous community of supporters.

Donate